Noutati

Acasa » Noutati » Îi spun foarte clar domnului Băsescu că dacă îşi închipuie împreună cu camarila că poate să-şi bată joc de cinci milioane de oameni care l-au votat şi de alte cinci milioane care nu l-au votat, n-are dreptate nici cu unii, nici cu alţii

rating 5

13 ianuarie 2010 | 426 de afisari | 0 comentarii

Îi spun foarte clar domnului Băsescu că dacă îşi închipuie împreună cu camarila că poate să-şi bată joc de cinci milioane de oameni care l-au votat şi de alte cinci milioane care nu l-au votat, n-are dreptate nici cu unii, nici cu alţii

Transcrierea emisiunii "Știrea zilei", de la postul Antena 3, cu participarea președintelui PNL, Crin Antonescu, 12 ianuarie 2010 

Gabriela Vrânceanu Firea: Bună seara, bine v-am regăsit la Ştirea zilei, doamnelor şi domnilor. La televiziunea poporului, Elena Udrea a reîncălzit scandalul Omar Hayssam. Povestea seamănă prea mult cu scandalul bileţelului roz, pentru a nu ridica nişte întrebări. În condiţiile în care preşedintele vrea să desecretizeze pe alese dosarul teroristului plecat departe, nu cumva Hayssam va fi folosit pentru a doborî nişte ţinte care-i dau dureri de cap lui Traian Băsescu? Revenind la Elena Udrea, aceasta ne-a anunţat că nu vrea să fie Eva Peron a României. Problema este că România chiar tinde să devină Argentina, la cum se lasă sugrumată de împrumuturile fără număr pe care le face Guvernul în numele nostru. Invitaţii mei sunt domnul Crin Antonescu, preşedinte PNL, bună seara.

Crin Antonescu: Bună seara.

Gabriela Vrânceanu Firea: Radu Tudor, colegul meu de la JN şi invitat permanent la emisiunea „La ordinea zilei". Bună, Radu.

Radu Tudor: Bună seara, mulţumesc de invitaţie.

Gabriela Vrânceanu Firea: Mergem, domnule preşedinte Crin Antonescu...

Crin Antonescu: Unde doamnă?

Gabriela Vrânceanu Firea: În Insula Fericirii, dacă doriţi şi dumneavoastră. Am fost spontană, nu? Radu, spune tu.

Radu Tudor: Jos pălăria! Hai să mergem în Insula Fericirii.

Gabriela Vrânceanu Firea: Pentru că m-aţi provocat cu această întrebare, unde aţi petrecut concediul?

Crin Antonescu: În Bucureşti.

Gabriela Vrânceanu Firea: Astăzi, presa...

Radu Tudor: Asta-i Insula Nefericirii.

Gabriela Vrânceanu Firea: ...a dezbătut, pentru că se pare că nu mai avem ce să dezbatem, cu bugetul nu mai avem nici un rost, se pare că putem să vorbim despre el oricât şi în lung şi-n lat şi-n dungă, tot aşa cum l-a realizat guvernul rămâne. Şi atunci ne rămân aceste subiecte. Cum ar veni unde şi-a făcut vacanţa domnul Mircea Geoană, de ce-i bronzat, dacă a fost în Insula Fericirii, de ce a fost preşedintele Traian Băsescu pe la Carrefour să facă niscaiva cumpărături şi n-a cumpărat produse româneşti, şi a şi explicat de ce, pentru că cele româneşti, spre exemplu, morcovii erau de necumpărat etc. Radu, au fost acuze din partea unor lideri care au spus că un preşedinte al unui partid social-democrat ar trebui să fie mai sobru şi să meargă în destinaţii mai locale. Mie mi se pare totuşi o făţărnicie aceasta. Până la urmă fiecare pleacă unde vrea pe banii lui, când doreşte şi unde doreşte. Nu ţin să-i iau apărarea domnului Mircea Geoană, probabil o va face singur, dar mi se pare exagerat acum să impunem politicienilor unde să meargă şi cum să meargă, în condiţiile în care orice român în această perioadă poate să-şi ia un bilet de la o agenţie de turism către orice destinaţie. Că vrea în Sighetul Marmaţiei sau în Naruba e treaba lui. E adevărat, e criză, românii strâng cureaua, guvernanţii ne roagă să strângem din dinţi, morcovii nu mai sunt la Carrefour... scurt comentariu.

Radu Tudor: 90% din politicieni îşi petrec diferite evenimente peste hotare. Aşadar, petrecerea pe care a făcut-o Mircea Geoană în noaptea de Revelion în SUA nu-i o surpriză pentru mine. Ca să folosesc un limbaj mai puţin academic ştim cu toţii că pe Mircea Geoană îl trage aţa peste Ocean de fiecare dată. Sau cu cât mai des cu atât mai bine pentru el. A rămas ataşat de zona aceea, de ţara aceea, a fost 5 ani ambasador. Probabil că dacă se va chinui domnul Mitrea foarte tare, domnul Mircea Geoană va redescoperi valenţele Americii din punct de vedere personal. Eu sper că nu se va întâmpla lucrul acesta. Dar discuţiile astea, de ce a făcut în străinătate, că-i social-democrat... eu cred că totuşi era mai nimerit pentru electoratul PSD să facă o cură la Amara. Pentru că mulţi susţinători ai lui Mircea Geoană au rămas cu gustul acesta amar al înfrângerii. Ar fi trebuit, zic eu, poate, anul ăsta Mircea Geoană să nu facă pasul acesta într-o destinaţie exotică. Dar în privinţa modului în care-şi petrece fiecare concediul, dacă facem o analiză în politica românească, o să avem surprize mari.

Gabriela Vrânceanu Firea: Domnul Crin Antonescu, aţi petrecut, aşadar, sărbătorile de iarnă în ţară, dar cum catalogaţi...

Crin Antonescu: Ar trebui să mă umflu în pene pe chestia asta?

Gabriela Vrânceanu Firea: Tocmai... cum catalogaţi totuşi afirmaţiile unor lideri, chiar ai PD-L, care astăzi pe la prânz combăteau...

Crin Antonescu: Care lideri?

Gabriela Vrânceanu Firea: Erau nişte domni de pe la Parlament care intrau pe la posturile de ştiri în direct şi înfierau cu mânie faptul că un lider politic s-a dus să-şi facă vacanţa în Naruba, Insula Fericirii... Nu asta era conotaţia importantă, ci aceea că de fapt Mircea Geoană s-a dus să se întâlnească pe o insulă alăturată celei a fericirii cu mogulul Dinu Patriciu. Asta era de fapt speculaţia şi ăsta era comentariul.

Crin Antonescu: Nu ştiu. Sunt de părere că e neinteresant pentru presa şi dezbaterea politică unde-şi fac politicienii concediul. Nu cred că veţi vedea în presa politică dintr-o ţară civilizată discuţii despre locul în care-şi petrece câteva zile de Anul Nou premierul britanic sau preşedintele Franţei. Acolo se discută performanţa, prestaţia lor publică, performanţa politică. La noi sigur că se face politică, se face populism din orice. Nu ştiu care sunt liderii, nu ştiu care sunt domnii pe care i-aţi văzut...

Gabriela Vrânceanu Firea: Vă spun în pauza publicitară.

Crin Antonescu: Eu am văzut un cetăţean, al PD care afirma - şi mă tem că nu glumea - că din motiv că-i social-democrat Mircea Geoană şi în general orice lider social-democrat n-are voie să meargă în destinaţii exotice.

Radu Tudor: Ăsta e un ceauşism patriotard ieftin.

Crin Antonescu: Nici nu ştiu de ce să mai dăm în bietul Ceauşescu, care nu-i vinovat de tâmpeniile pediste.

Radu Tudor: În perioada aia s-au amplificat astfel de mentalităţi. Dom'ne, nu mai are ţara asta frumuseţile ei? Să te duci să petreci în străinătate?

Crin Antonescu: Măcar atunci, că-i o diferenţă în favoarea lui Ceauşescu. Măcar atunci nici Nicolae Ceauşescu, nici Elena Ceauşescu, nici apropiaţii lor politici nu erau ipocriţi. Atâta vedeau, asta considerau ei că-i bine. Evident că era o prostie, dar nu erau ipocriţi. Adică domnii pedişti pot să meargă în destinaţii exotice doar pentru că nu mai sunt social-democraţi? Dar când erau social-democraţi vreme de 15 ani, să le numărăm concediile domnilor Radu Berceanu, Adriean Videanu şi al altor distinşi fruntaşi? E penibil, nu are rost să discutăm despre lucrul ăsta. are rost să discutăm despre faptul că aceşti penibiluţi pe care dumneavoastră îi numiţi chiar lideri cu o generozitate pe care nu mi-o explic şi pe care nu o accept, măcăne în fiecare zi fără nici un fel de sfială doar-doar mai ciupesc ceva. De unde? De la nişte oameni necăjiţi, amărâţi, pe care ei îi înfundă şi mai tare prin politica pe care o fac de la începutul lui 2009 până acum, prin bugetul pe care ni-l aduc. Nu par să le fie foarte milă de aceşti oameni. În schimb le livrează pe la televiziunea poporului poveşti de alcov şi păreri personale despre destinaţiile pe care liderii social-democraţi trebuie să le aibă sau nu.

Gabriela Vrânceanu Firea: Pentru a închide pagina mondenă îi adresez lui Radu Tudor o întrebare. Crezi că se încearcă cumva o reparare a imaginii EBEI în condiţiile în care presa mondenă vrea să arate faptul că şi fiica lui Mircea Geoană iată, este o tânără frumoasă, care-i conştientă de frumuseţea sa, care-şi postează pe facebook şi twiter imagini din vacanţă în costum de baie... Intenţionăm nu difuzăm imaginile pentru că nu mi se pare corect să dai la TV aşa ceva cu o tânără de 14 ani făcându-i până la urmă un deserviciu. Dar discutăm din această perspectivă. Pentru că pe forumuri astea erau comentariile. Vor să arate că nu doar Traian Băsescu are o fată... să nu o cataloghez eu, că uite şi alţii.

Radu Tudor: Eu cred că copiii de demnitari au aceleaşi gen de tentaţii mai ales în România şi acelaşi gen de modele. Mie îmi pare rău că o fată atât de frumoasă şi de inteligentă cum este Ana Geoană pe care o cunosc de când era de 2 ani, nu a conştientizat riscul la care se expune postându-şi singură astfel de fotografii pe un mijloc de comunicare.

Gabriela Vrânceanu Firea: Nu-i prea mult să-i ceri unui adolescent de 14 ani să conştientizeze faptul că presa mondenă din România s-ar putea să preia acele fotografii în costum de baie...

Radu Tudor: De-aici până la expune un copil de 14 ani în presa mondenă e un mare risc. În primul rând...

Gabriela Vrânceanu Firea: Le-am văzut şi la televizor. La o televiziune de ştiri.

Radu Tudor: O expui şi pe ea unei chestiuni care s-ar putea să nu-i fie foarte comodă în următoarea perioadă. Tu eşti mamă de băiat care face şi el delimitarea asta a unei vârste între copil şi adolescent şi aici încep să apară marile modificări. Din punctul meu de vedere ce face presa mondenă cu Ana Geoană este să-i creeze dureri mari de cap atât ei cât şi familiei.

Gabriela Vrânceanu Firea: Mă rog, diferenţa între Ana Geoană şi alte domnişoare este că Ana Geoană este eminentă la învăţătură şi nu cred că se pune problema de a fi încadrată într-o casetuţă, a tinerilor care n-au altceva de făcut decât să meargă prin baruri, prin cârciumi.

Radu Tudor: Copiii demnitarilor sunt vânaţi. Trebuie să înveţe clar şi Elena Băsescu, şi Ana Geoană că...

Gabriela Vrânceanu Firea: Îl sperii pe domnul Crin Antonescu. Are o fată şi doar nu o s-o pună într-o eprubetă.

Radu Tudor: Nu. Dar în momentul în care se expun public în astfel de ipostaze frumoase, nu indecente, dar când se expun singuri în astfel de ipostaze creează vulnerabilităţi pentru ei şi familiile lor. Diferenţa este destul de mare între Ana Geoană şi Elena Băsescu. Primul gest cu care Elena Băsescu a ieşit în public a fost momentul în care a cumpărat cu o sumă uriaşă cash, bani gheaţă, un autoturism de teren. Şi în momentul în care s-a dus cu 80.000 euro la dealerul auto toţi s-au speriat şi au zis dom'ne noi nu punem mâna pe bani. E o sumă atât de mare încât în nicio ţară nu vezi venindu-se cu sacoşa...

Gabriela Vrânceanu Firea: Erau şi exagerări.

Radu Tudor: Oamenii ăia au dat semnalul. Ei au transmis, dom'ne nu-i în regulă ce se întâmplă. Că fata preşedintelui vine cu nişte bani în sacoşă.

Gabriela Vrânceanu Firea: Nu s-a auzit de ordin de plată? Card?

Radu Tudor: Mă rog, s-a spus că sunt nişte economii. Sunt ipostaze profund diferite. Şi era şi un pic mai mare Elena Băsescu şi ar fi trebuit să conştientizeze că gestul ei dă foarte multe semne de întrebare şi interpretări.

Gabriela Vrânceanu Firea: Vă e teamă de astfel de interpretări? Aveţi o fetiţă, peste 5 ani când mulţi spun că veţi fi preşedinte, Irina va fi deja adolescentă. Probabil va fi vânată.

Crin Antonescu: Eu am deplâns în repetate rânduri soarta copiilor de oameni foarte cunoscuţi, de politicieni cu atât mai mult. Copiii, indiferent că se numesc Elena Băsescu sau Ana Geoană n-au nicio vină. Şi dacă au nişte avantaje, că au evident şi nişte avantaje, au şi nişte constrângeri pe care e greu să le porţi când eşti copil sau adolescent. Dar e o diferenţă între Ana Geoană şi Elena Băsescu, deocamdată cel puţin.

Gabriela Vrânceanu Firea: Nu e europarlamentar.

Crin Antonescu: Pe Ana Geoană, tatăl ei încă n-a luat-o s-o facă deputat, eurodeputat etc. Pentru că asta-i problema în legătură cu Elena Băsescu. În rest evident că îşi face fiecare...

Gabriela Vrânceanu Firea: Am vrut să punctăm pentru că mi s-a părut interesant. Astăzi nu s-a mai vorbit despre buget, s-a discutat despre fotografiile Anei Geoană, s-a discutat despre Insula Fericirii la care ar fi ajuns domnul Mircea Geoană.

Crin Antonescu: Eu aici chiar mă arăt încă în vacanţă. Nu ştiu... e o formulă, e o glumă, e o insulă care chiar se numeşte aşa?

Gabriela Vrânceanu Firea: Aruba. Aşa se numeşte.

Crin Antonescu: Aha! Şi domnul Mircea Geoană chiar a fost în vacanţă acolo? Nu ştiam...

Gabriela Vrânceanu Firea: Avem şi nişte imagini. Sunt frumoase. E un paradis. Dar nu fiscal.

Crin Antonescu: Eu sunt mai legat de Europa. Când plec, plec în Europa.

Gabriela Vrânceanu Firea: Eu spun în continuare, orice român din clasa mijlocie, din păcate nu profesorii din România pot să facă astfel de excursii. Din păcate nu cei din mediul...

Crin Antonescu: Eu fiind o fire foarte sociabilă nu-mi prea plac insulele. Cu excepţia insulei britanice care e suficient de măricică şi populată.

Gabriela Vrânceanu Firea: Ne provocaţi.

Crin Antonescu: Păi ce altceva mai putem face?

Gabriela Vrânceanu Firea: Cadoul nostru de ziua dumneavoastră va fi un bilet de 5 zile, dus-întors pe Insula Fericirii.

Crin Antonescu: Nu sunt curios. Vă spun, pentru mine de discutat nu este unde a fost Mircea Geoană, ci cum comentează domnii din PD unde trebuie să meargă.

Gabriela Vrânceanu Firea: Asta mi se pare ciudat. Şi repet, dizgraţios. Să te intereseze ce face o persoană, fie că e portar sau preşedinte de partid, cu banii.

Crin Antonescu: Eu cred că ar trebui poate spus, dacă nu e la mintea cocoşului cum credeam, că văd că nu este, că un lider social-democrat, ca şi un lider popular, liberal, un lider politic poate să meargă în vacanţă unde vrea, atâta vreme cât e vacanţa lui. Altceva n-ar trebui să facă sau n-ar avea voie să facă. Să mintă, să-şi mintă alegătorii, să-şi facă bugete pentru puşculiţele apropiaţilor, să deturneze bani publici, să se îmbogăţească ilicit, să-şi promoveze fiicele, finii, naşii prin toate posturile. Asta cred că nu trebuie să facă nici social-democratul, nici liberalul.

Gabriela Vrânceanu Firea: Încă ceva. Să nu deconteze la Parlament sau la guvern biletul de la Insula Fericirii. Dacă scoţi din buzunar propriii bani şi-ţi plăteşti un bilet fie în nordul Moldovei, fie la Cancun sau în altă parte... Eu am fost şi m-am întâlnit acolo cu lideri PD-L. Dar eu am obraz şi...

Crin Antonescu: Lideri sau tot...?

Gabriela Vrânceanu Firea: Lideri, lideri. Nu m-am apucat să spun cine era acolo.

Crin Antonescu: Asta era înainte de preşedinţia domnului Traian Băsescu, presupun.

Gabriela Vrânceanu Firea: Şi înainte şi după.

Crin Antonescu: După, nu cred că mai există vreun lider PD-L.

Gabriela Vrânceanu Firea: Sunteţi glumeţ în seara aia. Preşedintele Traian Băsescu a fost în week-end la cumpărături. Eu cred că a făcut un lucru bun. A dorit să stimuleze consumul.

Crin Antonescu: Nu a încurajat, doamnă, nici un consum.

Gabriela Vrânceanu Firea: Vizitele astea în locuri publice...

Crin Antonescu: Sunt un circ.

Gabriela Vrânceanu Firea: Sunt un fel de întâlniri de la Piaţa Universităţii. Doar că acum erau oameni în hipermarket.

Crin Antonescu: Iar o să spun că nu vom vedea nicio ţară civilizată în care preşedintele, premierul, vreun responsabil politic înalt, să discute despre bugetul ţării într-o asemenea împrejurare. Dacă se lasă filmat într-o asemenea împrejurare discută despre lucrurile care cadrează cu aşa ceva. Amestecătura asta de foarte prost gust de la noi - şi nu ştiu de ce-i mâncaţi pâinea domnului Dan Diaconescu care ar putea face lungi transmisii live de la excursiile comerciale ale domnului Traian Băsescu - este încă o dată destinată după părerea mea să amestece şi să dizolve orice criterii. Eu nu ştiu de ce trebuie din timp în timp, din câteva luni în câteva luni să-l privesc pe domnul Traian Băsescu cu aceeaşi cămaşă, cu acelaşi pulover, cu acelaşi coş, cu aceleaşi produse, cu aceleaşi comentarii. Singurul lucru bun este că n-a mai bruscat pe nimeni, n-a luat nici un telefon şi nu s-a auzit dacă a făcut ţigancă pe cineva. În rest, isprăvile astea le vedem de 5 ani cu repetare. Şi ce vrea să ne arate domnul Traian Băsescu? Că e un om...

Gabriela Vrânceanu Firea: Popular.

Crin Antonescu: Nu poţi trăi normal când eşti preşedinte. Dacă ar avea acest zor de a vedea cum e să te simţi într-un magazin s-ar duce fără televiziuni după dânsul. E făcută ca să vedem noi cum îi stă preşedintelui Traian Băsescu în calitate de om normal. Se face şi în alte părţi, dar nu se discută buget, nu se discută înzestrarea armatei, nu se discută politică externă. Se discută cum e vremea, ce culori se poartă anul acesta. Mov.

Gabriela Vrânceanu Firea: Violet. Acum ceva vreme preşedintele ne vorbea despre faptul că trebuie să încurajăm cumpărarea de produse autohtone, că de aceea s-a prăbuşit piaţa agroalimentară, pentru că suntem tentaţi...

Crin Antonescu: Suntem noi ai dracului şi nu vrem să cumpărăm produse româneşti.

Gabriela Vrânceanu Firea: Ceva de genul acesta. Acum spunea că a dorit să cumpere produse româneşti, dar că acestea nu au corespuns şi nu a putut cumpăra decât mere pentru că morcovii erau de necumpărat. E o realitate ce descoperă preşedintele sau sunt mesaje pe care le transmite din când în când unele din ele bătându-se cap în cap?

Radu Tudor: Ce face Traian Băsescu este să continue tradiţia pur balcanică a şefilor de stat români din ultimii 50 de ani. Ceauşescu făcea vizite în pieţe, Gheorghiu-Dej făcea şi el vizite în pieţe, Iliescu s-a dus prin pieţe...

Crin Antonescu: Acolo şi-a petrecut cea mai mare parte a mandatelor.

Radu Tudor: ...şi ca legănat coliva într-o grămadă de locuri dintr-acestea încărcate de creştinism. Domnia sa fiind un liber cugetător. Emil Constantinescu şi el a avut o voluptate la ieşirile acestea în public...

Crin Antonescu: Mai puţin.

Radu Tudor: Mai puţin decât predecesorii săi.

Gabriela Vrânceanu Firea: Prin magazine nu-mi aduc aminte să-l fi văzut.

Radu Tudor: Nu. Dar ne aducem aminte cum a căzut călcând pe minge. Un gest forţat care nu-i potrivit cu profilul de şef de stat. Sunt gesturi balcanice populiste care n-au ce căuta la acest nivel. Dar ei cred că fac gesturi populare, poate chiar şi fac. Lumea fotografiază, ca cu maimuţa pe plajă. E continuarea unei tradiţii balcanice de politicieni care vor să fie populari şi populişti. Şi dacă vor să găsească nişte produse ieftine, bune, româneşti, îi recomand eu. În fiecare duminică merg într-o piaţă din Bucureşti, se numeşte Piaţa Domenii. Dacă vrea să găsească morcov pe gustul său, se găseşte în Piaţa Domenii.

Gabriela Vrânceanu Firea: Dar de unde ştii tu care-i gustul domnului Traian Băsescu.

Radu Tudor: A spus că vrea morcovi româneşti mai buni şi că ăia erau de necumpărat.

Gabriela Vrânceanu Firea: Orice politician se poate adresa românului în general. Că noi toţi avem morcov. Din cauza crizei. Suntem cu morcovul cât casa.

Radu Tudor: Sigur că da. Îi recomand preşedintelui Traian Băsescu dacă vrea să încurajeze ceva românesc în ţara asta, 100% românesc, să meargă într-o piaţă. Acolo găseşte şi legume, găseşte nişte băbuţe drăguţe, amărâte, dar foarte decente care vând trei, patru legături şi care aşteaptă înfrigurate jumătate de zi să le cumpere cineva legătura aia.

Radu Tudor: Îl aştept cu interes şi cu drag în Piaţa Domenii pe Traian Băsescu cu atât mai mult cu cât m-am întâlnit cu fiica cea mare a domniei sale acolo, cumpărând gogonele acum vreo doi ani. Şi m-am mirat. Uite ce gest interesant. Fiica preşedintelui cumpără gogonele dintr-o piaţă. Eu zic că ar fi bine s-o întrebe pe Ioana de unde se cumpără legume bune româneşti.

Crin Antonescu: Şi eu ştiu nişte locuri. Dar nu sunt atât de generos cu domnul preşedinte ca Radu Tudor şi nu-i spun. Să caute singur. Şi dacă ar fi să discutăm serios despre ce s-ar putea face pentru încurajarea produselor româneşti... chiar vrea să ne convingă domnul Traian Băsescu sau eventual şi domnul Cristoiu ar putea scrie ceva pe tema asta că aşa se încurajează, că mai merge domnul Traian Băsescu şi ne roagă hai cumpăraţi? Putem să punem, apropo de băbuţe cu o legătură de morcov şi problema dispariţiei cu excepţia Pieţei Obor, Pieţei Domenii, dispariţia masivă a pieţelor tradiţionale. Şi e o mare pierdere din toate punctele de vedere şi pentru consumator şi pentru producător. E vorba de politici nu de îndemnuri şi de poze pe la supermarket.

Gabriela Vrânceanu Firea: În legătură cu declaraţii la acea televiziune, este vorba de OTV, doamna Udrea a dat aseară un interviu. Printre altele spune că nu s-a uitat niciodată la Traian Băsescu ca la un bărbat. Nu vrea să fie doamna Udrea Evita Peron, dar dacă aceasta înseamnă să realizeze în mandatul său acele case ANL, 100.000 pentru tineri, acceptă şi acest rol istoric.

Crin Antonescu: Hai s-o terminăm. Cât mai jucăm în opera asta? Cu Dan Diaconescu, cu Udrea...

Gabriela Vrânceanu Firea: Dar ce-are domnul Diaconescu? Face emisiuni de succes.

Crin Antonescu: ...cu memoria Evei, cu familia Prigoană, cu toate lucrurile astea.

Gabriela Vrânceanu Firea: Asta-i România.

Crin Antonescu: Da, dar să lase Argentina în pace.

Gabriela Vrânceanu Firea: Semănăm tot mai mult cu ea. Avem o grămadă de împrumuturi.

Crin Antonescu: Vă dezamăgesc. Doar sub acest aspect.

Gabriela Vrânceanu Firea: Suntem subjugaţi de credite. Avem o asemănare cu Argentina.

Crin Antonescu: Argentina e o ţară cu nerv, e ţara tangoului, e ţara cuţitului. Oamenii nu înghit cât se înghite aici. Nu. E mai rău ca în Argentina.

Radu Tudor: E o ţară unde se bat cocoşii.

Crin Antonescu: Şi e o ţară ai cărei mari scriitori nu sunt în timpul liber lingăii preşedinţilor. Sunt multe deosebiri. Să lăsăm Argentina.

Gabriela Vrânceanu Firea: Concret, e vorba despre declaraţia unui politician, a unui ministru, e vorba despre o televiziune... eu cred că Dan Diaconescu şi-a făcut treaba foarte corect şi foarte bine.

Crin Antonescu: Îmi pare rău că nu aţi comentat când l-aţi avut pe distinsul şi proaspătul disident Cristian Preda aici în studio, de ce nu l-aţi întrebat cum jucau ei, băieţii de prăvălie, dânsul, Sever Voinescu, pe manelele alea cu Băsescu e cel mai tare, să plecăm la culcare... că erau în comitetul de campanie.

Gabriela Vrânceanu Firea: Ca dovadă că preşedintele Traian Băsescu are un nou mandat.

Crin Antonescu: Astea sunt chestiuni de gust. Cât o să mai putem îndura pe de-o parte manelele - cu ai căror consumatori n-am nici un fel de problemă, fiecare cu gustul lui - dar când domnii ăştia doi sunt acolo în anturaj joacă pe manelele astea în comitetul de campanie al lui Traian Băsescu cum vin după aia să facă teoriile astea pe-aici pe la dumneavoastră şi prin alte părţi?

Gabriela Vrânceanu Firea: În toate există un început. Poate şi gestul domnului Preda înseamnă un debut în schimbarea lucrurilor din cadrul PD-L.

Crin Antonescu: Nu înseamnă nici un debut...

Gabriela Vrânceanu Firea: Sunt naivă să cred aşa ceva?

Crin Antonescu: Nu. Vă prefaceţi şi dumneavoastră.

Gabriela Vrânceanu Firea: De amorul artei.

Crin Antonescu: Cum o să-l credeţi pe domnul Cristi Preda?

Gabriela Vrânceanu Firea: Eu îl cred.

Crin Antonescu: Da?

Gabriela Vrânceanu Firea: Da. Chiar cred că la un moment dat, dacă eşti un om de bun-simţ...

Crin Antonescu: Înseamnă că aveţi o părere...

Gabriela Vrânceanu Firea: Am o părere foarte bună despre dumnealui.

Crin Antonescu: Aveţi o părere foarte proastă despre intelectul domniei sale. Pentru că, să-ţi trebuiască vreo doi ani să stai în fiecare zi în slujba lui Traian Băsescu şi a anturajului său şi să te dumireşti după atâta vreme cam cum e cu oligarhia şi când te dumireşti să latri uşurel doar la familia Prigoană, nu şi la familia Cocoş?

Gabriela Vrânceanu Firea: Poate a fost picătura care a umplut paharul.

Crin Antonescu: Care pahar? Mic pahar, mare picătură.

Gabriela Vrânceanu Firea: Un pahar foarte mare care s-a umplut şi picătura Honorius Prigoană a dat pe dinafară conţinutul paharului. Şi domnul profesor Preda a ieşit la...

Crin Antonescu: Păi atunci alegătorii din colegiu ce să mai zică? Domnul profesor să nu zică nimic.

Gabriela Vrânceanu Firea: Are dreptul să tacă.

Crin Antonescu: Sigur. Are dreptul să şi vorbească. Numai că-i de toată jena.

Gabriela Vrânceanu Firea: Deci doamna Udrea nu se uită la Traian Băsescu ca la bărbat. Întrebarea lui Diaconescu era următoarea. Dacă domnul Cocoş s-a simţit prost că de exemplu în Academia Caţavencu acum câţiva ani a apărut această informaţie cum că domnia sa ar fi iubita secretă a lui Traian Băsescu.

Crin Antonescu: Cine?

Gabriela Vrânceanu Firea: Doamna Udrea. Domnul Diaconescu a întrebat, doamna Udrea a răspuns şi aţi văzut. Că e o persoană de modă veche, care aşteaptă să i se facă curte, că domnul Cocoş n-avea decât o Dacia Break atunci când s-au cunoscut etc.

Radu Tudor: Eu sunt ferm convins că domnul Cocoş a fost de-a lungul timpului deranjat de tot ce s-a insinuat în legătură cu Udrea. E nu mai puţin adevărat, prima oară când doamna Udrea face precizări în legătură cu bărbăţia domnului Traian Băsescu şi spune nu mă uit la politicianul Traian Băsescu ca la un bărbat ci mă uit ca la un şef, ca la un lider... mă rog. E prima oară când lămureşte în mod public această suspiciune, această legendă care circulă de mult timp în România. Elena Udrea este intimă cu Traian Băsescu încă de când era primar general.

Gabriela Vrânceanu Firea: Intim are mai multe sensuri. Poţi fi intim cu cineva în sensul de a te sfătui, de a fi într-o relaţie bună, de a avea încredere în celălalt, de a te bizui. Şi mă rog, mai e şi celălalt sens, intim. Personal.

Radu Tudor: Toate aceste speculaţii sunt alimentate în continuare şi au fost alimentate de faptul că doamna Udrea e o privilegiată a lui Traian Băsescu. Toate informaţiile, toate bileţelele, toate culisele, toate...

Gabriela Vrânceanu Firea: Toţi Hayssamii...

Radu Tudor: Categoric. Toate deciziile care se iau în PD-L ţin cont de ceea ce spune, ceea ce face şi ceea ce transmite Elena Udrea.

Gabriela Vrânceanu Firea: Dacă Elena Udrea era o femeie mai în vârstă şi mai neajutată de natură, mai comentau colegii săi de partid şi ceilalţi oameni din politică? Sau Traian Băsescu singur a dat cumva drumul clevetirilor cu blonda de la Cotroceni, cu pata de culoare...

Radu Tudor: Preşedintele a definit-o ca atare şi ne-a dat şi nouă de înţeles că dacă-i o pată de culoare la Cotroceni înseamnă că ai luat-o ca pe o bulină roşie, să ţi-o pui în piept.

Gabriela Vrânceanu Firea: El a sugerat publicului genul de relaţie? Însuşi Traian Băsescu a sugerat publicului genul de relaţie? A greşit făcând aceste referiri la adresa ei?

Radu Tudor: Categoric. Traian Băsescu a greşit calificând-o drept o pată de culoare şi blonda de la Golden Blitz. Deci o tratezi ca pe o domnişoară pe care ai luat-o ca să-ţi înveselească şi să-ţi destindă atmosfera la Palatul Prezidenţial, una, şi doi, doamna Udrea a greşit prin atitudinea pe care a avut-o de-a lungul timpului în calitate de demnitar, de consilier de stat la Cotroceni, de ministru al turismului şi de ministru al dezvoltării, de parlamentar şi de secretar executiv al PD-L. Pentru că de fiecare dată domnia sa ne-a arătat mai mult decât am fi vrut noi să vedem în public. Inclusiv fotografiile în costum de baie pe plajă, inclusiv cele mai ample decolteuri din dreapta românească pe care le-am văzut după decembrie 1989 le-am văzut la doamna Udrea. Din punctul ăsta de vedere a încurajat un gen de mentalitate şi de atitudine, că este o femeie care arată mai mult publicului decât arată alte femei.

Gabriela Vrânceanu Firea: Tot în acest interviu, doamna Udrea a făcut o afirmaţie referitoare la ziarista Marie Jeanne Ion, care a fost, împreună cu alţi doi colegi, răpită în Irak. Doamna Udrea spune că de fapt, Marie Jeanne ar fi avut cunoştinţă despre faptul că urma să fie răpită împreună cu ai săi colegi şi că totul era pus la cale împreună cu Omar Hayssam, care vroia să aibă o relaţie bună cu noua putere şi să salveze şi ceva bănuţi. Iată declaraţiile:
 
Reporter: Hayssam. Omar Hayssam. Sirianul care s-a îmbogăţit pe vremea PSD, iar când a venit Traian Băsescu la putere, a fost acuzat de răpirea a trei ziarişti în Irak, arestat, vizitat în celulă de consilierul preşedintelui Băsescu şi de prea-cinstitul prieten al preşedintelui, Yassin, apoi, îmbolnăvit, eliberat şi fugit din ţară în Siria, subiect extrem de deranjant pentru Traian Băsescu în campania electorală, mai ales că fostul procuror de caz susţinea că din răscumpărarea pentru răpitori s-ar fi evaporat câteva milioane bune. Săptămâna trecută, instituţiile au anunţat că ar cere aducerea lui Hayssam în România. Puţin probabil că aşa va fi. Aseară, la fel ca în scandalul "bileţelului roz", Elena Udrea a făcut onorurile.
Elena Udrea: Familia domnişoarei Marie Jeanne, senatorul Ion Vasile, era în foarte bune relaţii, foarte bune relaţii cu Omar Hayssam. Lucrurile, aşa cum le ştiu eu...
Dan Diaconescu: Aşa se spune, că ar fi primit o maşină de la Omar înainte de povestea asta?
Elena Udrea: Deci aşa cum ştiu eu lucrurile, Marie Jeanne a ştiut ce se va întâmpla...
Dan Diaconescu: A ştiut că va fi răpită, aşa, pentru câteva zile...?
Elena Udrea: Nu a ştiut ce sens va lua. O poveste care şi ei i-ar fi adus notorietate, celebritate.
Dan Diaconescu: Foarte interesant.
Reporter: Desigur, e doar o opinie, insistă Udrea. Marie Jeanne a negat categoric afirmaţiile Elenei Udrea. Protejata lui Băsescu o foloseşte cu cinism pe fosta ziaristă, aruncând dubii asupra ei, pentru a recalibra bazooka Hayssam, care va fi ochită spre ţintele politice pe care vrea să le doboare Băsescu.
Radu Moraru: (...) răscumpărării e secretizată?
Traian Băsescu: Totul este secretizat acolo, pentru că, vă spun doar un lucru şi rugămintea este să nu insistaţi. În Irak, în ţări din jur, s-au cumpărat informaţii. Ca orice serviciu secret, s-au cumpărat informaţii. De la cetăţeni, de la oameni, din om în om, din... Deci, unde vreţi să găsiţi chitanţele astea?
Radu Moraru: Da, am înţeles. Şi atunci ce ţară e asta, în care oamenii vorbesc cu atâta lejeritate despre lucruri, totuşi, clasificate?
Reporter: Doar Băsescu va alege ce să fie dat public şi ce nu, în funcţie de cum se va putea folosi de dezvăluiri. Dosarul, secret fiind totuşi, de unde ştia Elena Udrea lucruri false sau adevărate despre Marie Jeanne, dacă nu de la serviciile secrete? Ovidiu Ohanesian, celălalt jurnalist răpit, susţine că Udrea ar fi vorbit pentru că se teme că şi-ar putea pierde privilegiile din PD-L. Un detaliu ar putea indica ţinta principală a acestui scandal. Când Omar Hayssam a fost lăsat să plece, ministru de interne era Vasile Blaga. Acum, Vasile Blaga ar părea că se pregăteşte să candideze împotriva lui Boc la conducerea PD-L. Cu un PD-L condus de Blaga, care în trecut s-a referit la Udrea ca la o "fâţă", Traian Băsescu nu ar mai putea controla atât de uşor partidul său de suflet.
 
Gabriela Vrânceanu Firea: Aceasta a fost declaraţia dnei Udrea, făcută la OTV. Pe mine oricum mă frământă cea legată de comparaţia cu Evita Peron, pentru că nu îmi dau seama dacă dumneaei ştie că Evita Peron a fost soţia preşedintelui argentinian Juan Peron, adică nu a fost o colaboratoare. Pentru că spune aşa: dacă...

Radu Tudor: Mai populară şi considerată adevăratul preşedinte.

Gabriela Vrânceanu Firea: Dacă trebuie să fiu comparată cu Evita Peron, atunci, dacă asta înseamnă... şi a urmat tirada cu casele şi ANL-ul. Cunoaşte acest aspect? Că a fost o fată foarte săracă, pe urmă a lucrat într-un cabaret Eva Peron şi a devenit soţia preşedintelui Argentinei şi datorită ei, ochii întregii lumi s-au îndreptat către Buenos Aires şi către Argentina, şi tot acel final dramatic al ei, cu plecarea, scoaterea trupului din ţară, pe un nume fals, aducerea şi deshumarea, câţiva ani mai târziu... Cunoaşte istoria Evei Peron sau...?

Crin Antonescu: OTV-ul e plin de capcane.

Gabriela Vrânceanu Firea: A, deci a fost o întrebare capcană. În care a picat... doar a luat coaja.

Crin Antonescu: Din punctul meu de vedere, da.

Gabriela Vrânceanu Firea: O femeie frumoasă şi celebră.

Crin Antonescu: Atât.

Gabriela Vrânceanu Firea: Nu cine a fost cu adevărat Eva Peron?

Radu Tudor: Şi care era considerată adevăratul preşedinte al Argentinei.

Gabriela Vrânceanu Firea: Ei, iată cum am dezlegat misterul.

Crin Antonescu: Aici ne apropiem.

Gabriela Vrânceanu Firea: Aici s-ar putea să ne apropiem. Bun. Domnule preşedinte Crin Antonescu, e întâmplător faptul că după ce în campanie, la postul de televiziune B1, a spus că după campanie, chiar vrea să se desecretizeze o parte din arhiva ce îl priveşte pe Omar Hayssam, pentru a nu se mai face speculaţii, afirmaţii toxice şi aşa mai departe, repet, o parte din - deci, practic, până la momentul răpirii, relaţiile cu politicieni, cu oameni de afaceri şi aşa mai departe şi iată că acum, după campanie, dna Udrea face această afirmaţie aparent întâmplătoare, dar care a stârnit, iată, atâtea discuţii şi comentariile sunt la modul următor: peste o săptămână, două, se va şi desecretiza dosarul. Dar doar până la punctul în care vor fi compromişi doar lideri poate PSD, poate de la alte partide, nu şi în zona prezidenţială.

Crin Antonescu: Ne-am obişnuit, fără să acceptăm toţi arbitrariul cu care domnul Traian Băsescu ţine secret sau desecretizează anumite lucruri înainte de campanie, în timpul campaniei, după campanie, cât, cum, când vrea domnia sa - evident, e un sat fără câini aici; cei care, ca instituţii, au un cuvânt de spus în această privinţă, evident, sunt la dispoziţia domnului Traian Băsescu. Nu îi controlează nimeni, pentru că, nu-i aşa, controlul parlamentar l-aţi văzut la audierea domnului general Opriş, de la STS, acolo. Adică membrii comisiei au rămas destul de mulţumiţi că nu i-a încins, ca să spun aşa. M-am obişnuit cu aceste lucruri şi probabil că dacă vom mai auzi, şi în sensul acesta, şueta dnei Udrea cu domnul Diaconescu poate să fie un semnal; dacă vom auzi ceva mai serios despre Hayssam sau dacă se va da publicităţii o parte din conţinutul informativ al acestui dosar, va fi pentru ca din nou, domnul Băsescu să se lupte cu prietenii din PSD, de pe vremuri, ai lui Omar Hayssam. Domnul Băsescu, însă - reamintesc aşa, în treacăt, văd că nu mai are nici o importanţă - n-a răspuns la nişte întrebări, n-a dat un răspuns limpede la nişte întrebări chiar legate de Omar Hayssam, relaţiile sale cu Omar Hayssam, întrebări la care n-a răspuns în campania electorală pentru că - nu-i aşa? - era campanie electorală şi la care nu mai răspunde acum pentru că - nu-i aşa? - s-a terminat campania electorală. Domnul Băsescu face ce vrea, domnul Cristoiu a înţeles punctul de vedere al domnului Băsescu, după cum aţi văzut şi în emisiunea de la Radu Moraru care îl înţelesese de la bun început, şi continuăm să mergem... Dar, generalizând un pic, cred că domnul Băsescu se joacă cu focul, ignorând pur şi simplu modul cum a câştigat alegerile, câţi oameni din această ţară şi care trăiesc aici, în această ţară, nu sunt invitaţii domnului Baconschi la ambasadă la Paris, nu îl mai voiau sau nu mai voiau un asemenea mod de a conduce ţara . Cu toate că atunci când a fost uns la Curtea Constituţională a spus, foarte frumos, că jumătate, aritmetic aproape exact, jumătate dintre români i-au dat încrederea şi jumătate i-au dat o lecţie, ceea ce se întâmplă de atunci încoace, după cum eu unul mă aşteptam, e că lecţia asta sună cam aşa: "Aoleu, să nu mai ajung niciodată în situaţia de a exista atâta democraţie în România, că uite ce era să păţesc!". Adică, "Hai să văd eu ce fac cu adversarii mei politici câţi mai sunt, hai să văd eu ce fac cu dracii ăştia din presă care nu sunt Cristoiu, Diaconescu sau Moraru - şi, sigur, ceilalţi mai puţin notabili nu-i mai aduc aminte - şi hai să vedem, în general, cum facem noi ca să nu mai trec prin ce am trecut. Şi să-mi fac de cap şi în mandatul acesta şi eu şi cu ai mei, să-mi mai fac de un mandat dacă vreau, să văd pe cine desemnez, că doar am un model mai la est, poate pun un preşedinte şi mă fac eu prim-ministru" ş.a.m.d. Şi în sensul acesta, despre Hayssam numai de bine, cât, când şi cum va vrea domnul Băsescu şi cu acoliţii săi care gestionează secretele cu străşnicie.

Gabriela Vrânceanu Firea: Îi veni total fără legătură cu Traian Băsescu doamnei Udrea să redeschidă acest subiect? Printre Dacia Break, modul cum îşi doreşte să fie curtată, se uită la Traian Băsescu ca la un om politic, nu ca la un bărbat, comparaţie Evita Peron, case (...) etc. sau e ca în seara cu bileţelul de la emisiunea "Sinteza zilei"? Îmi aduc aminte de un bileţel trimis de domnul Tăriceanu, în care cerea favoruri pentru domnul Patriciu.

Radu Tudor: Eu cred că atunci avea un aranjament cu preşedintele Băsescu, în momentul în care a vorbit la "Sinteza zilei" la Mihai Gâdea despre faimosul bileţel. Aseară, pur şi simplu, cred că a luat-o gura pe dinainte. La fel ca şi în chestiunea cu Eva Peron, la fel ca şi în multe alte poveşti despre Cocoş, ce maşină avea, cum s-au întâlnit, cum s-au îndrăgostit ş.a.m.d., cred că pur şi simplu a tratat-o ca pe un subiect monden. Ei bine, nu e un subiect monden, pentru că domnia sa aseară a transmis o informaţie, informaţia ca Marie-Jeanne Ion ştia despre răpirea care urma să se întâmple în Irak... Cum să spun, nu vreau să par sub nici o formă lipsit de modestie, în 30 martie 2005 aici, la Antena 1, la o ediţie specială a lui Marius Tucă, eu am spus-o cât se poate de clar. Era vorba de un raport al Serviciului Român de Informaţii care spunea în felul următor: Omar Hayssam, anchetat pentru spălare de bani, care avea din ce în ce mai multe probleme în România, căuta o modalitate să părăsească ţara cu o sumă importantă de bani. A pus la cale cu Marie-Jeanne Ion o deplasare în Irak şi tot de comun acord cu ea, au stabilit pe ea să o răpească o zi, două, ca s-o transforme într-o vedetă media, care este răpită undeva în Orientul Mijlociu, în Irak, care era în atenţia tuturor atunci şi, evident, urma să fie eliberată peste 48 de ore, se întorcea în ţară victorioasă şi plină de imagine şi de glorie, iar Omar Hayssam urma să o elibereze pe Marie-Jeanne Ion scoţând din România patru milioane de dolari. Aşa a plecat acea faimoasă informaţie de la complicii lui Omar Hayssam cum că răpitorii cer patru milioane de dolari. Potrivit acelei informaţii venite de la SRI, Dumnezeu să-l ierte, Radu Timofte a murit, el s-a dus la celula de criză cu această informaţie, Omar Hayssam şi Marie-Jeanne erau complici, el să scoată patru milioane de dolari din ţară, să scape de belele şi de dosare şi să nu se mai întoarcă niciodată în România, ea să devină o mică vedetă de media. Dacă cineva este vinovat pentru această informaţie, pentru această variantă, trebuie să ne uităm la SRI. Paternitatea şi veridicitatea acestei ştiri, a acestei informaţii destul de consistente vine de la SRI. Evident că Elena Udrea, care era consilier de stat la Palatul Cotroceni...

Gabriela Vrânceanu Firea: Nu, era chiar şeful Cancelariei Prezidenţiale, mai mult decât un consilier care e sau nu chemat de preşedinte să-i dea vreun sfat pe un domeniu.

Radu Tudor: Rangul ei era de consilier de stat.

Gabriela Vrânceanu Firea: Prin mâna şefului Cancelariei trec toate documentele care ajung la preşedinte.

Radu Tudor: Evident că a auzit această informaţie de la celula de criză.

Gabriela Vrânceanu Firea: Despre asta este vorba.

Radu Tudor: A difuzat această informaţie ieri, eu am difuzat-o în martie 2005. Din punctul meu de vedere, nu e o informaţie confidenţială...

Gabriela Vrânceanu Firea: Dar e reală?

Radu Tudor: Repet, paternitatea şi veridicitatea aparţine SRI. Dacă oamenii aceia mint în acel raport... Şi acolo mai e scris ceva, că Marie-Jeanne Ion a primit o sumă importantă de bani de la Omar Hayssam înainte de plecare, e menţionată şi suma, pentru a realiza acest scenariu şi pentru a-i facilita nişte contacte.

Gabriela Vrânceanu Firea: Dar care a scăpat de sub control, înţeleg, la un anumit moment, când au aflat nişte răpitori adevăraţi despre situaţie şi au preluat ei comanda.

Radu Tudor: La un moment dat, planul acesta s-a rupt, a scăpat de sub control toată situaţia şi ziariştii români au intrat în mâna unor adevăraţi răpitori, care au creat situaţia pe care au creat-o. Dar Elena Udrea, dacă ştie aceste informaţii, le ştie din nota SRI. Nota SRI a fost discutată în celula de criză...

Gabriela Vrânceanu Firea: Are dreptul să le difuzeze?

Radu Tudor: Întrebarea este: un consilier de stat spune pe postul de televiziune ce aude într-o celulă de criză, unde informaţiile sunt secrete?

Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule preşedinte, la ce ţară aţi vrut să fiţi preşedinte! Pentru ce ţară aţi dorit să veniţi cu un proiect, cu un program...?

Crin Antonescu: Asta este ţara noastră şi o voi face înainte. Ea n-are numai... Staţi puţin, că nu e ţara...

Gabriela Vrânceanu Firea: Suntem cu anecdota, cum să spun...

Crin Antonescu: Nu e ţara de vină. Suntem într-o fundătură politică...

Gabriela Vrânceanu Firea: Păi nu e ţara de vină, dar uitaţi ce probleme avem noi, ce dezbatem noi...

Crin Antonescu: Cum am spus de la sfârşitul anului trecut, deznodământul politic al anului 2009, cu realegerea domnului Băsescu, va crea mari probleme. Şi domnului Băsescu, ce-i drept, dar asta nu mă consolează, va crea tuturor probleme. Şi când spun "ne va crea", nu mă refer la mine, politicianul X, sau la dumneavoastră, oamenii de presă Y şi Z, ci la toţi românii cu excepţia...

Gabriela Vrânceanu Firea: Noi vrem taxe şi impozite mari, noi de la trustul mogulilor vrem taxe mari, că aşa vrea guvernul.

Crin Antonescu: ... colaboratorilor privilegiaţi ai lui Traian Băsescu...

Radu Tudor: Mai ales voi, conducătorii de publicaţii, ştiu că sunteţi înnebuniţi după chestia asta...

Crin Antonescu: ... şi clientelei PD care, sigur, o să aibă şi ea problemele ei la un moment dat.

Gabriela Vrânceanu Firea: Dar v-aţi întâlnit şi în campanie şi după cu foarte mulţi oameni şi nu doar din Bucureşti, aţi făcut foarte multe deplasări în ţară, chiar aşa se lasă lumea prostită, chiar aşa se uită la televizor şi pot să creadă orice gogoriţă care li se vinde în cuvinte frumoase, într-adevăr, meşteşugite?

Crin Antonescu: Problema mea este alta. Eu, în calitate de om politic, şi dacă aş vrea să spun, şi nu ascund faptul că am şi eu aşa, un of, cam cum îl destăinuie Mircea Badea, care are libertatea asta şi spune: "Cum e posibil, domnule, 5.200.000 de români, după câte matrapazlâcuri am văzut vreme de cinci ani, să nu încerce altceva?"

Gabriela Vrânceanu Firea: Păi le-a fost frică de comunism.

Crin Antonescu: Eu nu îmi permit să judec votul oamenilor. În calitate de cetăţean, însă, de supus român - ca să spun aşa, cum zicea bunica, cu un termen de epocă: supus austriac - ca supus român, îi spun foarte clar domnului Băsescu că dacă îşi închipuie împreună cu camarila că poate să-şi bată joc de cinci milioane de oameni care l-au votat şi de alte cinci milioane care nu l-au votat, n-are dreptate nici cu unii, nici cu alţii şi că eu unul o să fac tot ce pot pentru ca să nu fiu considerat un fel de servitor aşa, sau observator sau chiriaş, cum zice Victor Ciutacu, pe moşia lui Băsescu, a doamnei Udrea şi a clanului Berceanu, Videanu şi alţii.

Gabriela Vrânceanu Firea: Chiar insistăm, să ne agăţăm şi noi de o speranţă.

Crin Antonescu: Asta e clar. E dreptul tuturor cetăţenilor din ţara asta. Dacă cei cinci milioane se simt bine aşa, e problema lor, n-avem nici un fel de condamnare, nici un fel de sentinţă să suportăm toate aceste lucruri exact aşa încă cinci ani sau nu ştiu câţi.

Gabriela Vrânceanu Firea: Suportă şi ceilalţi, nu doar cele cinci milioane, suportă toată lumea.

Crin Antonescu: Nu, eu unul n-am de gând. Eu unul n-am de gând să le suport.

Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte Crin Antonescu, pentru prezenţa dumneavoastră la Ştirea zilei.

Crin Antonescu: Mulţumesc şi eu.

 
Bookmark and Share
scrie-mi!

Adauga un comentariu

Pentru evitarea spamului, comentariile sunt moderate. Acestea vor aparea pe site numai dupa ce vor fi aprobate.

Titlu mesaj
Autor
Email
Website
Comentariu
Verificare

reincarca

Vreau sa primesc notificare la comentarii ulterioare