Tot ieri am fost întrebat ce măsuri concrete privind combaterea corupției și consolidarea statului de drept voi efectua în România după ce voi câștiga.
Deși mulți caută un răspuns clar și plin de optimism, realitatea este mult mai nuanțată și nu permite un răspuns simplist.
Combaterea corupției și statul de drept reprezintă noțiuni largi, care implică, printre altele, și lupta împotriva corupției. În esență, înseamnă asigurarea independenței justiției – o problemă la care mai avem cu toții de lucrat. Președintele, având în vedere relația sa constituțională cu Consiliul Superior al Magistraturii, joacă un rol important în acest context.
Prestigiul justiției este, de asemenea, o chestiune la care magistrații trebuie să lucreze. Și, deoarece vorbim acum despre măsuri concrete, trebuie subliniat că statul de drept în sine este o chestiune delicată. Statul de drept este un ansamblu de instituții, atitudini și practici, care rezultă în urma unor decizii și măsuri legislative – nu reprezintă atribuțiile guvernamentale ale președintelui, care se ocupă de administrarea unor astfel de realități.
Cred că ceea ce trebuie să facă președintele – atât prin prezență, cât și în dialogul permanent, nu neapărat mediatic, cu magistrații și decidenții justiției – este să consolideze, să garanteze și să convingă toți cetățenii României, dacă se poate, de independența justiției. Statul de drept rămâne o noțiune fragilă în România, iar fără o justiție cu adevărat independentă, orice efort declarat de combatere a corupției devine lipsit de substanță.
