Fenomenul taxelor impuse de administrația Trump reprezintă, în prezent, un test important pentru toți actorii implicați: pentru mine, pentru Uniunea Europeană și, în mod special, pentru România. Consider că este esențial să analizăm cu promptitudine situația și să acționăm cu hotărâre. Într-adevăr, au existat indicii care m-au determinat să urmăresc cu atenție măsurile adoptate de Trump.
Inițial, la fel ca mulți alții, am crezut că acesta exagerează sau că situația este doar o chestiune de campanie electorală, însă comentariile economiștilor și ale liderilor altor țări arată că efectele acestor taxe sunt serioase și vor afecta nu doar exportatorii europeni, ci și producătorii care au legături directe sau indirecte cu Statele Unite. „Gloanțele” care ajung la noi sunt, în esență, rezultatul acestor măsuri și reprezintă subiectul care ne interesează în mod deosebit.
Am fost întrebat: „Este vorba despre un război comercial sau doar despre o confruntare?” Consider că taxele impuse de Trump pot fi interpretate drept o confruntare, fiind o lovitură semnificativă, indiferent de modul în care a fost anunțată. Aceasta face parte din schema de atitudini imprevizibile a administrației, afectând relațiile diplomatice dintre SUA și Europa.
Ce opțiuni avem? Să utilizăm banii contribuabililor români, să lăsăm impactul asupra consumatorilor americani care vor suferi sau să impunem aceleași taxe și în România? Este dificil să anticipez comportamentul cumpărătorului, nu fiind economist. Consider că este important pentru România – lucru pe care l-am subliniat și l-am solicitat de la guvern – să identificăm, la nivel european, ramurile cele mai afectate și să implementăm scheme de ajutor de stat.
Sunt convins că trebuie să ne organizăm pentru a face față acestei provocări. Cea mai bună soluție constă, probabil, în adoptarea unor scheme de ajutor de stat, ce includ măsuri fiscale și un sistem de întreajutorare în diverse domenii. Aceasta reprezintă o soluție pe termen mediu și lung, menită să asigure continuitatea activității economice chiar și atunci când presiunile externe se intensifică, așa cum se întâmplă în cazul dosarului ucrainean nerezolvat, care aduce neliniști suplimentare, în ciuda anunțurilor triumfaliste sau optimiste din ultima perioadă.
Subliniez că bugetul pentru 2025 a fost calculat pe baza unor scenarii de creștere economică care ar putea fi periclitate de taxele impuse. Dacă România intră în recesiune din cauza acestor măsuri, bugetul nostru va fi afectat dramatic. Nu susțin soluția creșterii taxelor sau politicile de austeritate, ci pledez pentru o disciplină financiară alternativă, bazată pe o creștere economică reală și pe o adaptare continuă a modului în care se execută și se monitorizează bugetul. Transparența execuției bugetare este esențială pentru identificarea eventualelor greșeli și risipă.
Consider că situația politică a României influențează direct ratingurile, apetitul investitorilor și, implicit, economia de piață. Este imperativ să ieșim din starea de incertitudine și provizorat. Rezultatul alegerilor prezidențiale este crucial pentru „respirația” țării, iar stabilitatea politică va contribui la redobândirea credibilității necesare în relațiile interne și externe.
Dacă voi deveni președinte, nu voi permite ca presiunile externe sau interne să conducă la măsuri fiscale care să agraveze situația. Cred cu tărie că trebuie să găsim soluții prin creșterea economică reală și să ne asumăm responsabilitatea completă în gestionarea problemelor, fără a recurge la măsuri de tipul „mărirea taxelor”.
